Design a site like this with WordPress.com
Get started
  • Visul e doar o altă realitate în care ne iubim

    Mi-ai întins mâna. Nu ai spus nimic, doar mi-ai zâmbit. Ai știut că te voi urma. În spatele pleoapelor închise, suntem doar noi doi. Nu știu dacă era visul tău sau al meu. Uneori, chiar înainte să adorm, îți rostesc numele în șoaptă. Mi-ai spus că atunci când mi se face dor de tine, să-mi amintesc că ești doar la un vis distanță. Pare atât de simplu. Să te visez. Să mă visezi. Știu că oriunde ești, îmi auzi chemarea. Și eu o aud pe a ta. Să răspund chemării tale e cel mai firesc lucru. Când te iau de mână, obstacolele se transformă în posibilități. Îți amintești ultimul vis? Un zid ce părea de netrecut a apărut de nicăieri. Ce să caute un zid în visul nostru? Ne-am privit mirați și am făcut câțiva pași în față, dar duritatea zidului ne apăsa dureros pe piept. A fost ceva neașteptat. Ne-am speriat și nu am mai îndrăznit să înaintăm. Deși noi nu mai făcusem niciun pas, zidul era tot mai aproape de noi și atunci… ceva s-a întâmplat și am fost smulși din vis și aruncați cu brutalitate în realitatea asta în care pieptul încă ne doare, dar de prea mult dor. Acum am decis să înaintăm în ciuda durerii provocate de apropierea de zid. Te-am strâns mai tare de mână. Pe măsură ce ne apropiam de el, durerea din piept scădea în intensitate și am putut simți cum inimile nostre și-au sincronizat perfect bătăile. Mai aveam doar câțiva pași de făcut. Când am ajuns în fața zidului, ne-am lipit palmele de el și am închis ochii. Voiam să simțim din ce e făcut un zid care poate strivi vise. Sub atingerea noastră, începea să își piardă din duritate. Mici fisuri începeau să apară în locurile în care noi l-am atins. Am făcut câțiva pași în spate și…

    Advertisement
  • Blood Moon

    He loved her so madly
    That he ripped his chest wide open
    And gave her his heart
    “I love you”,
    He said
    A heart full of love,
    Still beating in his hands
    “I’ll be forever yours”,
    She responded
    And she felt the light of the moon
    Running through her veins
    That was the first night
    Of the blood moon

    Image Source: Pixabay

  • Primiți cu luna?

    Azi nu am versuri
    Nu am proză,
    Dar cred că m-am salvat
    Am poză

    Luna, cuprinsă în îmbrățișarea teiului ❤️.

  • La mulți ani!

    An nou cu iubire și multe momente frumoase! Multă sănătate, inspirație și dorințe împlinite! Să aveți aproape oameni care nu ezită să își deschidă brațele atunci când aveți nevoie de o îmbrățișare! Uneori, doar de asta avem nevoie.
    La mulți ani! ♥️

    Sursă foto: Pixabay

  • Peripețiile unui stilou ce rescrie destine – © Bianca Alina Luchescu

    Mulțumesc din suflet, Cosmisian!

    Cosmisian – Neoproză „smart emotional”

    Peripețiile unui stilou ce rescrie destine

    Pașii mă purtau spre parc, deși ar fi trebuit să fiu acasă acum jumătate de oră. Acasă e acolo unde îți este sufletul – spunea cineva, dar sufletul meu nu mai era de multă vreme acasă. Teama de a nu fi cuprins de invizibilitatea în care se zbătea zilnic trupul, îl făcea să caute mereu un refugiu.
    Am intrat în parc, m-am așezat pe singura bancă liberă și mi-am scos cartea din rucsac. Un buchet de flori era așezat pe marginea băncii. Lumina soarelui le dădea florilor o strălucire neobișnuită, ca și când ardeau în interior – petalele pe jumătate închise, adăpostind și protejând flacăra ce nu le consuma, ci le înfrumuseța.

    ©Bianca Alina Luchescu

    – Bună ziua! Dumneavoastră ați uitat florile aici?, o întreb pe doamna care se apropia de bancă, ținând de mână un băiețel.
    – Bună ziua! Nu sunt florile mele…

    View original post 604 more words

  • Sărbători fericite!

    Vă mulțumesc pentru toate gândurile frumoase, pentru toate zâmbetele pe care mi le-ați lăsat aici!
    Vă doresc din toată inima sărbători fericite, cu sănătate și liniște sufletească!

  • Cuvintele fug de mine

    Azi, cuvintele nu pot fi îmblânzite. Fug de mine, nu vor să înflorească pe albul paginii. Muza îmi spune că are alte planuri. Salvarea vine de la o lalea neobișnuită găsită într-un buchet obișnuit. Am așezat-o pe o pagină care ofta, sperând să vă spună ea tot ce eu nu am putut scrie.

  • Șoaptele cireșilor în floare

    M-ai dezbrăcat de teama de-a te simți din nou
    Nu pot să nu te iubesc,
    Când doar lângă inima ta
    Aud cireșii șoptind primăvara

    Sursă foto: Pixabay

  • Între cer și inimă

    De la cerul plumburiu
    Până la pământ,
    M-au uitat îngerii
    De la inima mea ce pulsează dorință și dor
    Până la inima ta,
    Am învățat să te respir în versuri
    Și să te iubesc în șoaptă

    Sursă foto: Pixabay

  • Cu pieptul sfâșiat de hiene

    E liniște

    Atât de liniște, că pot simți

    Hienele sfâșiindu-mi pieptul

    Și înfruptându-se din iubirea ce a murit

  • Dorință

    Te-aș dezbrăca de nerostitele cuvinte
    Și ți-aș șopti un gând ce nu-i cuminte
    Cu un sărut, te-aș face să vrei să-mi fii aproape
    Să-mi scrii din nou poeme
    Pe voluptoase coapse