De la cerul plumburiu
Până la pământ,
M-au uitat îngerii
De la inima mea ce pulsează dorință și dor
Până la inima ta,
Am învățat să te respir în versuri
Și să te iubesc în șoaptă

Sursă foto: Pixabay
De la cerul plumburiu
Până la pământ,
M-au uitat îngerii
De la inima mea ce pulsează dorință și dor
Până la inima ta,
Am învățat să te respir în versuri
Și să te iubesc în șoaptă
Sursă foto: Pixabay
O iubire fascinanta, geniala, ideala,
prin cerul albastru transcendentala.
Formeaza faptura 9oua, atemporala,
de multi judecata mult prea banala. 🙂
Binecuvântari supreme, perene, draga Bianca!
LikeLike
Mulțumesc, Iosif! 😊 La fel îți doresc și eu! 😇
LikeLike
Mi-ai umplut inima de bucurie, dragă Potecuță!
Îți mulțumesc și te îmbrățișez cu mult drag! 🤗❤️
LikeLike
[…] https:fatacusufletdecerneala.wordpress.com […]
LikeLike
Leave a Reply